Cum adaptăm învățarea în funcție de accesul copiilor la tehnologie

• Cum comunicăm cu elevii mai puţin conectaţi la internet?
• Provocările învățării la distanță în comunitățile vulnerabile
• Cum adaptăm conţintul pentru predarea de la distanţă?
• Ce ne ajută să evaluăm activitatea?

Seria webinariilor De vorbă cu profesorii în sala de-acasă ne ajută cu exemple de bune practici din experiența cadrelor didactice care folosesc tehnologia pentru a rămâne în legătură cu elevii lor.

A doua întâlnire online ne-a adus poveștile a doi profesori susținuți de Teach for România, care ne-au împărtășit cum au făcut față provocărilor acestei perioade și ce lecții au învățat la rândul lor.

Diana Ilie este învățătoare în comuna Sohatu, din județul Călărași, într-o comunitate relativ izolată, unde nu toți elevii au acces la soluții tehnice. A înțeles de la bun început că, pentru a continua activitățile cu copiii săi de clasa a II-a, este esențial ajutorul părinților. Diana Ilie a ales să nu programeze zilnic întâlniri pe Zoom, ci doar o dată la două-trei zile. În toată această perioadă a pus accentul pe consolidare, recapitulare, învățare prin explorare și activități practice. Trimite sarcinile și temele pe grupul de Whatsapp, ca să aibă acces la ele cât mai mulți copii (chiar și pe telefonul părinților), dar pentru ca legătura să fie cât mai autentică, a trimis și povești citite de ea, le-a propus și câte o rețetă simplă, un dans, un cântec. ”Am adaptat activitățile, am implicat și părinții și am primit mai multe mulțumiri în această perioadă decât am primit în ultimii doi ani de când am aceastp clasă. Părinții au înțeles mai bine rolul nostru cu această ocazie.”

O preocupare a cadrelor didactice participante la webinar a fost legată de evaluarea activităților. Diana Ilie crede că în această perioadă, dincolo de evaluarea academică, cea mai importantă evaluare la finalul zilei este să poți răspunde la întrebarea ce am învățat astăzi și la ce ne folosește.

Mihaela Bucșa este profesor de fizică la Crizbav și Sânpetru, două școli gimnaziale din județul Brașov. Experiența din cele două comunități a fost foarte diferită. Dacă la Sânpetru se lucra deja de mai bine de un an pe o platformă online și 90% dintre elevi erau deja conectați, la Crizbav accesul copiilor la tehnologie este foarte limitat. În această localitate majoritatea populației trăiește într-o sărăcie extremă, iar abandonul școlar este la cote mari. Doar un sfert dintre copiii clasei a VIII-a la care este dirigintă au internet nelimitat, în timp ce alți 30% au un acces limitat pe cartelă sau pe telefonul părinților, pe care uneori îl împart și cu alți frați, iar restul nu au deloc acces la internet. Mihaela Bucșa a combinat mijloacele de comunicare: cu elevii care au acces nelimitat la internet a continuat lecțiile online, iar nivelul de interactivitate a fost mai mare. Pentru cei cu acces limitat a trimis link-uri și sarcini punctuale, iar pe cei neconectați i-a sunat și a dictat fișe prin telefon, a rezervat timp pentru discuțiile directe. Copiii care au acces la internet au preferat să comunice pe un grup de Facebook și au fost foarte implicați. S-au adăugat reciproc, s-au ajutat între ei sau au fost ajutați de frații mai mari. Astfel, mai mult decât o activitate didactică, copiii practică solidaritatea și învață să se ajute și să aibă spirit de comunitate.

Chiar dacă la școala din Sânpetru tehnologia era prezentă, Mihaela Bucșa a adaptat informația astfel încât să fie foarte scurtă, clară și activitățile să nu le ceară elevilor să fie prea multe ore prezenți în fața ecranului. A scos fizica din sala de clasă și a adus-o în viața de zi cu zi, astfel că elevii și-au testat cunoștințele cu lucrurile care pot fi găsite într-o casă: cum ar fi să descopere masa și volumul unei portocale sau să analizeze bazele și acizii cu ajutorul foilor de varză roșie.

Pentru Școala Altfel activitățile online aduc o oportunitate care nu a existat până acum: întâlnirile online nu au granițe. Clasa a VIII-a din Sânpetru a avut întâlnire cu cercetători de la Agenția Spațială Europeană.

În special în cazul elevilor din comunități vulnerabile, este o adevărate provocare pentru profesori să rămână în legătură cu ei. Cele două cadre didactice cred însă că se pot face multe lucruri, dacă există, la bază, o relație bine consolidată, în timp, cu copiii și părinții.