Cum lucrăm cu preșcolarii?

de Emilia Dinică, alumnă Teach for Romania

Mediul online nu poate înlocui contactul afectiv și emoțional de care, deopotrivă, copiii și profesorii au nevoie pentru a creea un mediu de învățare.Cu precădere, preșcolarii sunt categoria cea mai dificilă cu care poți lucra în online. Preșcolarii au nevoie de mișcare, de explorare, de menținerea fantasticului și poveștilor din cadrul grădiniței. Cum facem acest lucru prin intermediul unui ecran?

O metodă pe care multe grădinițe au abordat-o este aceea de a posta, într-un spațiu virtual, teme zilnice pentru fiecare activitate din orarul preșcolarului. Suntem conștienți de faptul că părintele nu va reuși să parcurcă toate activitățile dintr-o zi normală de școală, dar important este să îi oferim alternative, sprijin și ghidaj, dar și conectare cu educatorul prin video, înregistrări audio sau poze. Un pas foarte important este de a da feedback fiecărui copil, de a păstra contactul cu ce lucrează și cum poate îmbunătăți sau, pur și simplu de a-l încuraja și felicita pentru munca depusă.

Vă propunem câteva activități pe care preșcolarii le-ar parcurge parcurg zilnic la grădiniță și pe care acum le puteți face acasă.

Acest tip de memorie îi ajută pe copii să rețină ordinea unor evenimente, a proceselor și activităților de rutină. Pentru a dezvolta memoria procedurală în continuare, este nevoie de a gândi provocări pe care să le lansezi copiilor, provocări ce pot fi făcute în casă, dar pe care le poți evalua ca educator.

De exemplu: Dacă mediul îți permite să te conectezi cu ei prin video, dă-le provocarea de a-ți arăta trei obiecte verzi, două obiecte galbene și un obiect maro. Apoi vorbiți despre un obiect la alegere, descrieți-l cum arată, din ce este confecționat, la ce folosește, ș.a. O altă metodă este de a le oferi, printr-o fișă, mai multe sarcini care să exerseze memoria procedurală. De exemplu: caută în birou un obiect verde, în bucătărie un obiect gri și în baie un obiect albastru. Pune-le apoi pe o foaie și deseneaza-le conturul, iar la final colorează-le. Important este ca toate indicațiile să fie citite o singură data, clar, doar după ce toată atenția copilului este îndreptată către adult.

O sarcină ușoară pe care o poți controla ca educator este de a le da voie copiilor să își exploreze lumea interioară și să o afișeze în propriul mod.

Continuarea desenului este o metodă flexibilă, dar care dezvoltă o minte structurată, gândirea logică, orientarea vizual-spațială și oferă imaginației loc de desfășurare.

Oferă-le un context potrivit pentru ei, un scenariu în care știi că ar vrea să se afle și provoacă-i la creativitate.  De exemplu: Călătorie în Pădurea Fantastică. Plimbă-i pe copii printr-o poveste creată de tine, în care fiecare zi este o provocare. Pentru fiecare provocare oferă-le o fișă cu un desen minimal pe care copiii trebuie să îl detalieze – în prima zi poate fi un copac în partea din dreapta iar copiii să își imagineze că s-au trezit în Pădrea Fermecată și desenează ce își imaginează că gasesc în pădure; a doua zi găsesc flori care seamănă cu fructele și culeg un astfel de buchet.

Pune accent pe detalierea desenului, pe a-l colora integral și cu hașură în aceeași direcție, precum și pe o poveste imaginară pe care copilul și-o creează pornind de la contextul oferit de educator.

Desenul în pași – poți creea desene în pași ale unor obiecte simple, fructe, legume, animale pe care copiii să le urmărească ușor în procesul de realizare. Încurajează-i să le realizeze cu creionul grafic și mai apoi să le coloreze sau picteze.

Folosește tema săptămânii și realizează în prealabil desenul în pași la care poți adăuga un audio scurt în care prezinți oral procedeul de realizare.

Înregistrează-te recitând clar o poezie pe care copiii să o asculte și să o memoreze. Poți alege o poezie care să fie legată de tema săptămânii sau poți căuta una de interes pentru copii.

Pe lângă toate temele cu fișe și sarcini de realizat, preșcolarii au nevoie de conexiunea afectivă a educatorului, au nevoie de a se simți parte din procesul de învățare și au nevoie să vadă că educatorul este alături de ei în acest proces.  Poți menține această conexiune prin a le lansa provocări săptămânale filmate sau prin a le da feedback constant audio/video.

Acestea pot fi făcute sub următoarea formă:

1. Copiii vor da temă educatorului. De exemplu: se vor gândi la un fruct și la o culoare neobișnuită, iar educatorul are sarcina de a o desena. La final, arată-le desenul și cere feedback – este corect, unde pot îmbunătăți, ce pot adăuga?
2. Copiii vor alege fiecare câte un cuvânt iar educatorul va creea o poveste/poezie pe care o va filma/înregistra și o va trimite copiilor

Profesorul virtual nu va înlocui niciodată transmiterea genuină a dedicării acestuia din sala de clasă, așa cum elevul virtual nu va înlocui bucuria de a sta aproape de colegi și profesori, dar comunicând, descoperind și jucându-ne împreună putem învăța chiar și prin intermediul unui ecran.