Webinarul a avut patru mari secțiuni. Am plecat de la avantajele și dezavantajele învățării online, o discuție în urma căreia am identificat puncte tari precum curiozitatea elevilor, eficiența acestei modalități de predare, flexibilitatea orarului, șansa să ne cunoaștem elevii într-un cadru noi, posibilitatea de a înregistra lecția și oportunitatea de învățare pentru noi, ca profesori, contrabalansate de puncte slabe precum imposibilitatea tuturor elevilor de a participa la lecțiile online, limitarea contactului uman, dificultatea de a cunoaște încărcarea reală cu teme a elevilor acolo unde nu există comunicare între colegii profesori și riscurile tehnice.
În cea de-a doua parte am discutat despre cum trecem de la clasă la mediul online. Din experiența noastră am observat cât de important este să stabilim o rutină a lecțiilor online, deși puțin diferită de cea avută în sala de clasă. Rutina oferă siguranță atât elevilor cât și profesorilor, făcând astfel mai ușoară trecerea. De asemenea, după primele ore online ne-a fost evidentă nevoia unui set de reguli pentru învățarea online. Primele ore, în special cu elevii de gimnaziu, ne-au încurajat să contractăm cu elevii noștri reguli ca: punctualitate și materiale pregătite, microfonul pe mute, atenție la cine vorbește pentru a nu ne suprapune, vestimentație decentă și atenție mare la limbajul folosit și la glumele pe care le facem. Pentru elevii mai mari puteți decide să nu invite persoane străine la sesiunile cu dvs., să nu partajeze ID-ul profesorilor și nici să nu folosească tot felul de pseudonime, porecle în locul numelor lor reale – ne va fi foarte greu să-i identificăm ulterior.
Pașii unei lecții rămân aceiași, însă pe partea de conținut reușim să livrăm mai puțin decât o putem face în sala de clasă. Bineînțeles, vârsta elevilor cu care interacționăm este esențială aici. Recomandăm folosirea materialelor vizuale, videoclipuri, desene etc.
A treia secțiune s-a centrat pe șase instrumente online pe care noi le folosim în această perioadă de e-learning. Zoom este o platformă de conferințe video la care pot participa până la 100 de persoane, iar câteva dintre funcționalități includ: trimiterea de mesaje și de fișiere de orice tip și screen share-ul, care îi oferă profesorului posibilitatea de a împărtăși cu elevii informații prin urmărirea ecranului laptopului.
A doua aplicație despre care am discutat este Discord. Am recomandat această aplicație deoarece este extrem de cunoscută în rândul elevilor, știu să o folosească și, foarte important, să o instaleze și să o personalizeze. Pe Discord am creat împreună cu elevii un server al nostru pe care vorbim și care are suficiente canale pentru #teme, #anunțuri, #lecții etc.
Cea de-a treia platformă discutată este Google Classroom, o clasă virtuală în care profesorul poate trimite documente și nota elevii pe baza unor teme sau teste realizate în Google Forms. Kahoot aproape că nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind o aplicație extrem de iubită atât de elevi cât și de profesori. Am ales să discutăm de ea în contextul în care putem începe sau încheia oricând o sesiune online cu un quiz creat pe Kahoot, având astfel garantată implicarea elevilor.
Penultima resursă prezentată a fost Canva, un website de design grafic cu ajutorul căruia profesorii pot crea orice tip de material visual – prezentări, postere, bannere etc., iar ultima, Quizlet, permite profesorilor să creeze teste noi, complexe, cu itemi variați pe care le pot trimite elevilor pe mail sau direct pe platforma Google Classroom. Quizlet oferă acces premium gratuit până în data de 20 iunie 2020.